REPERE IDENTITARE ALE SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI

Arhivat in: STIRI,ULTIMELE ARTICOLE |

almajanaAsociația Culturală „Izvoare almăjene”, revista „Almăjana” și Asociația „Almăj pro Lyceum” au organizat joi, 27 octombrie 2016, la sediul Muzeului „Almăjul – Vatră strămoșească” din Bozovici, manifestarea culturală Repere identitare ale spiritualității românești.

După ce părintele Ion Cherescu a dat binecuvântarea și întreaga asistență a rostit rugăciunea Tatăl nostru, prof. Iosif Băcilă, redactor-șef (moderatorul activității), a prezentat un scurt istoric, programul și rosturile revistei „Almăjana”, publicație culturală editată de Cercul literar-artistic al Liceului Teoretic „Eftimie Murgu” și Centrul Zonal de Învățământ Bozovici (Valea Almăjului – Banat). S-au făcut bine-venite referiri la conținutul revistei, la recentul număr apărut (iulie – decembrie 2016) și la întâlnirile redacției „Almăjana” cu cititorii la Tabăra de literatură de la Anina ori la Salonul de carte de la Deva, unde a fost invitată în această perioadă.

Li s-a mulțumit public sponsorilor care fac posibilă apariția „Almăjanei”, „ieșirea” ei neîntreruptă în lume: Societatea Culturală „Țara Almăjului” din Timișoara (președinte: prof. univ. dr. ec. Dumitru Popovici) și Asociația „Almăj pro Lyceum” din Bozovici (președinte: prof. Floarea-Ana Țunea).

Elevii Mihai Alexandru Bololoi și Anastasia Elena Grecu Băiaș (ciclul primar) au interpretat cântece pe versurile poetului Traian Dorz.

Prof. Iosif Băcilă a menționat apoi că, în paginile revistei „Almăjana”, de-a lungul anilor, s-au abordat subiecte / teme nu numai istorice, culturale și de învățământ, ci și religioase. E de subliniat faptul că doi autori tineri, foști elevi ai Liceului din Bozovici, se prezintă, în fața auditoriului și a cititorilor, cu două cărți valoroase, scrise cu acribie și cu pasiune.

LAZĂR ANTON este licențiat în geografie al Universității de Vest din Timișoara (1995) și profesor la Liceul Teoretic „Eftimie Murgu” din Bozovici, județul Caraș-Severin. După ce a obținut titlul științific de doctor la Universitatea din București, a publicat lucrările Religie și dezvoltare în Munții Banatului (2011) și Rolul religiei în dinamica identitară a comunităților (2016), precum și alte studii, apărute în volume colective, în reviste de specialitate sau de cultură din țară, subliniind rolul esențial al religiei în procesul de constituire și în evoluția oricărei comunități.

Prof. Lazăr Anton a prezentat mai amănunțit capitolele și structura cărții Rolul religiei în dinamica identitară a comunităților (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2016), relevând că „aceasta oferă suportul pentru reflecții mult mai profunde, ce pot conduce la o permanentă înnobilare spirituală”.

FLORINA-MARIA BĂCILĂ este lector doctor la Departamentul de studii româneşti (Colectivul de limba română) al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara. Preocupările sale privind studiul sincronic (teoretic sau aplicat) al limbii române s-au concretizat în volumele Omonimia în limba română. Privire monografică (2007), Întâlnire cu Almăjana. Lexicologie – gramatică – stilistică – recenzii – eseuri (2009), Cultivarea limbii române. I. Probleme de morfologie; II. Probleme de sintaxă şi de vocabular (2012), Dorziana – o (re)construcție a textului prin limbaj (2016), precum şi în numeroase studii, articole, recenzii, eseuri, publicate în volume colective, în reviste de specialitate şi de cultură din ţară şi din străinătate.

„Ce reprezintă această carte aşteptată? [n.n.: Dorziana – o (re)construcție a textului prin limbaj, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2016]. Răspunsul la întrebare vine din originea demersului. Florina-Maria Băcilă are convingerea intimă că aduce o contribuţie de substanţă, ceea ce determină un efort deosebit. Doar în acest fel a reuşit să pătrundă pregnanţa discursului liric. Există poeţi religioşi, mistici, care trăiesc un aspect sau altul al credinţei. Pentru alţi poeţi, religia este, pur şi simplu, o temă literară tratată de la faptul simplu în sine la nivelul superior al creaţiei. În cazul lui Traian Dorz, cercetarea stilistică are în vedere un poet care a făcut din credinţa sa o viaţă ce a depăşit starea religioasă prin naşterea poeziei.” (Prof. Constantin Teodorescu).

Luând cuvântul, Florina-Maria Băcilă a vorbit despre Traian Dorz, despre opera lui poetică, a arătat ce a determinat-o să se aplece asupra creației dorziene, s-o interpreteze structural, tematic, gramatical, stilistic, s-a referit la greutățile inerente în documentare, la sprijinul celor apropiați, necesar pentru a „isprăvi” temeinica-i lucrare. Și-a încheiat interesantul discurs recitând două poezii ale autorului sus-amintit.

Într-o interpretare sensibilă și plină de emoție, tânăra Iulia Andreea Anton (ciclul gimnazial) a interpretat un cântec pe versurile lui Traian Dorz.

Au mai vorbit despre Valea Almăjului, despre revista „Almăjana” ori despre autorii ce și-au prezentat recentele apariții editoriale: prof. Claudia Cherescu, pr. prof. dr. Petrică Zamela, prof. Pavel Panduru și editorul Ioan Beg, venit de la Simeria pentru această minunată sărbătoare a spiritului.

Manifestarea s-a încheiat cu un fragment din cântecul Făclie pentru pașii mei, ale cărui versuri au fost scrise de Traian Dorz.

S-au dat autografe și s-a vizitat Muzeul „Almăjul – Vatră strămoșească”.

Imagini de la acest eveniment găsiți pe pagina de facebook a site-ului Repere Almajene.

RED. „A”

Un raspuns la REPERE IDENTITARE ALE SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI

  1. Revista „Almajana” este in momentul de fata o notiune,un punct de reper si de definire in spatiul cultural romanesc si in identitatea istorica a Romanilor.
    Revista „Almajana” a avut curajul,de la aparitie,sa afirme ca identitatea nu se pierde,se dezvolta caci,doar in acest chip poate exista UNITATE(unitatea aflandu-se doar in diversitate.)Intr-o perspectiva mai larga „Almajana” inseamna inca mai mult.Fiind cap de lance al unei miscari de rezistenta national-identitara.
    Inca de acuma aproape douazeci de ani „Almajana” a intrat in conflictul care defineste vremea istorica pe care o traversam;conflictul intre „globalism” si identitate locala.
    Este usor de vazut ca in momentul de fata „globalismul” este infrant dar se uita prea repede ca a fost o vreme,foarte apropiata si ale carei ecouri inca ne bantuie,in care „globalismul” parea invincibil.
    Miscarile de tip „Almajana” au infrant „globalismul”.Miscarea „Almajana” a aratat ca Nerganul si Balta Neagra sunt mai tari decat „comisarii” de la Bruxelles.

    alexandru Nemoianu
    14 noiembrie 2016 la 16:45
    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *