Prof. poet Nicolae Andrei

Arhivat in: ALMAJENI,ULTIMELE ARTICOLE |

Nicolae AndreiA văzut lumina zilei în satul de la poalele Semenicului – pe râul Nera – Prilipeţi, la 25 iunie 1950, intr-o familie de ţărani ce reprezintă tradiţia familială de onestitate si decenţă , patriotism si civilizaţie, cu respect pentru muncă, neam si credinţă.
Copilăria o petrece alături de sora sa Andrei Elena – viitoarea profesoară Puia Elena, în mediul patriarhal al satului almăjan, participând la muncile agricole şi la scăldat în zilele toride de vară, în Nera.
Clasele primare şi gimnaziale le face în Prilipeţi când îi face deprinderea pentru citit iar liceul la Bozovici. Sub influenţa marilor profesori Blidariu şi Smeu, urmează cursurile Facultăţii de Istorie-Geografie de la Universitatea din Timişoara. Astfel a ales meseria de dascăl pentru a face lumina în mintea copiilor din care şi-a făcut o profesie de credinţă.
Ucenicia în ale dăscăliei o face la Şcoala din Lăpusnicel – de unde se transferă la Bănia – satul soţiei sale, devenind titularul catedrei de istorie-geografie.
Din primii ani ai carierei didactice, care i-a adus multe satisfacţii sufleteşti, s-a remarcat ca o personalitate distinsă, dovedindu-se a fi unul dintre acei onorabili dascăli romani “dascăli de dăscălie”.
La profesorul Nicolae Andrei, un intelectual de marcă din arealul spiritual al Almăjului, întâlnim o interdependenţă cu locul de baştină, de creaţie, ori de adopţie, ce l-a marcat profund şi a carui ecou i-a ramas in suflet toată viaţa.
Fiu al codrului şi al izvoarelor, al lui Zamolxe şi al cerului albastru – a zămislit din parfumul florilor şi zâmbetul zefirului ce i-a mângâiat fruntea înfierbantată, adevarate comori care au imbogaţit universul lui spiritual ca o simbioză a calităţilor de educator, cercetător, muzician – în viaţa, în cărţi, în relaţiile cu oamenii.
Fire complexă şi mereu neîmpăcat că nu a făcut îndeajuns pentru culturalizarea satelor din Almăj, a scris articole, studii şi eseuri publicate în reviste ca ,,Vrerea”, ,,Eminescu”, ,,Almăjana”, ,,Almăjul”, ,,Vestea” şi altele – din judeţ şi din ţară. A scris cărti precum: ,,Monografia satului Bănia” , volumele de versuri : ,,Suflet almăjan”, ,,Gânduri ascunse” şi ,,Lacrimi de suflet”, doua volume cu ,,Legende almăjene” şi ,,Legendele Almăjului” – toate publicate la Editura ,,Timpul” Resiţa.
Cărţile oferă o imagine de ansamblu asupra vieţii satului – valorificând informaţii din documente şi de la populaţie în intenţia de a face cunoscută şi păstrată Sfânta tradiţie la românii almăjeni.
Fiecare lucrare e o amplă simfonie creatoare a vrajei unei lumi, a iubirii si a cântecului.
Cărţile profeorului Nicolae Andrei, prin tematica, prin frumuseţea stilului şi argumentelor ne indeamnă la meditaţie, ori să ne asezăm sentimentele, alături de autor la ,,Masa tăcerii” prin care marele Brâncuşi a sculptat eternitatea neamului românesc.
Cărţile lui le citeşti dintr-o răsuflare, fără să le mai laşi din mână, cu multă satisfacţie şi elevaţie intelectuală. Ele cuprind dimensiunea fabuloasă a satului în determinările lui cosmice, care pecetluiesc rânduiala universală, prin consecinţa şi dimensiunile omeneşti, un discurs despre armonia universală.
Profesorul Nicolae Andrei este o floare, o voce pentru românism şi sfânta tradiţie în spaţiul liric al Banatului de munte. În poezia lui râde inima mare de român. Ea face parte din aerul si lumina acestui spaţiu în care ne-am născut şi adormim.
Misterul poeziei lui vine din basmele si legendele vechi, culese si publicate de el, aducând lumină pentru noi. Poezia este ca un balsam pentru răni şi hrana pentru suflet.
Nicolae Andrei prin scrierile sale a dovedit că este foarte aproape de sufletele noastre, sincron cu luminile si umbrele noastre, dar cu gândire românească.
Din nectarul inţelepciunii cărţilor sale se vor hrani si generatiile viitoare.
Astăzi întâietate are aspectul material şi mai puţin cel spiritual, cultural şi literar, când impostorii şi trădătorii mişună ca mâlul intunericului, când ne confruntăm cu obtuzitatea, lipsa de tact şi ignoranţa .Viaţa profesorului Nicolae Andrei este o viaţă a pământului şi a stelelor pentru ca poezia şi muzica lui este altarul de inchinăciune şi contemplaţie spirituală – pe care ard luminile timpului şi candela focului divin pentru mântuirea semenilor.
În efigia lui găsim mesajul viu al limbii, al culturii şi al artei românesti ca la stramoşi.
Se remarcă printr-o claritate si acurateţe deosebită a expunerii la clasa, în adunări cu public şi în cărţi, ceea ce l-a făcut cunoscut şi apreciat.
Truditor pe tărâm cultural, Nicolae Andrei, este personalitatea care cu cuvântul şi cu fapta a stimulat şi animat activitatea de luminare a satului.
Un remarcabil merit ii revine profesorului, în menţinerea şi organizarea muzeului din Bănia.
Se constată că în cărţile sale ca şi în viaţă se manifestă acelaşi om al omeniei, cu discreţie, sinceritate, puritate sufletească, demnitate şi curaj până la sacrificiu pentru binele colectiv – aşa cum a fost in anul 1989, când a devenit cneazul comunei, precum Dobromir Hîrcilă în secolul al XVIII-lea, a fost un Horea al Almăjului.
Se remarcă printr-un umor ţărănesc sănătos din care se inţelege fericirea şi setea de absolut. Din măreaţa potriveală a filonului băştinaş cu harul divin a ieşit Omul Nicolae Andrei, care este un barbat frumos, de statură mijlocie, cu o frunte lată ce umbreşte doi ochi în care a căzut cerul, cu farmec personal, cu un aer misterios, zâmbitor şi afabil, în acelaşi timp distant, interiorizat, fără compromisuri şi un familist convins, cu o soţie fermecătoare cu trăsături de o frumuseţe clasică. Era si este o pereche ce atrage atenţia şi fascinează atât datorită perfecţiunii fizice, cât şi unei anume aure ce-i înconjoară pe protagoniştii unei iubiri impărtăşite. Din această iubire au ieşit cei doi copii pe care i-au crescut în morala binelui şi a frumosului.
În cei aproape 40 de ani de activitate la catedră şi culturală profesorul Nicolae Andrei a făcut ce a putut pentru cercetarea şi păstrarea zestrei băştinaşe, modest, fără nicio pretenţie deosebită, cu ştiinţa dezinteresată şi cu obiectiva metodă ştiinţifică.
S-a străduit să insufle tineretului gustul şi interesul pentru viaţa din trecut, pentru cercetare, prin iubire de muncă, de semeni şi de Dumnezeu. În acest fel, a scos în evidenţă trăsăturile specifice ale elementului autohton din Bănia şi din Almăj.
Este omul care a ştiut să se dedice cu o inegalabilă energie şi pasiune, formării profesionale şi educaţiei a zeci de generaţii de elevi pentru a fi folositori neamului românesc.. Reuşita lor fiind răsplata muncii sale în învăţământ.
Prof. Nicolae Andrei avea şi are convingerea că elevul trebuie să fie prieten, nu numai colaborator, fiindcă scoala înseamnă creaţie, nu fişe făcute zilnic, cu şi fără rost şi nici cu materie strecurată în şoaptă, ci contopire de suflete şi năzuinţa unei bucurii colective.
A fost şi este o personalitate de marcă a învăţământului cărăşan. Lecţiile ca şi comunicările sale sunt depozite de informaţii şi de idei noi. El a reuşit să îmbine perfect domeniile de activitate: dascăl, muzician, creaţie literară, cercetare istorică.
A rămas până în ultima clipă credincios profesiunii şi chemării sale, cheltuindu-şi sporul de imaginaţie şi talent în domeniul literar, cu o vigoare, o forţă şi o chemare care-l impun în mod indubitabil şi ca pe un scriitor.
Personalitatea profesorului şi calitatea spirituală a cărţilor lui sunt semne divine, semne sacralizate, prin conţinut şi consecinţă contribuind la înălţarea sufletelor şi îndemnând la fapte bune. Luminează totul cu lumina strămoşilor şi a marilor duhovnici a-i neamului românesc.
Roadele celor 65 de ani, încărcaţi de împliniri, dau imaginea unui om al gândului sacru, cu suflet de creştin. Urăm domnului profesor Nicolae Andrei să trăiască mulţi şi fericiţi ani şi să rămână cu aceeaşi vigoare şi prospeţime a capacităţii de muncă şi aceeaşi patimă pentru scris – să facă monografia Prilipeţului.
Să trăiţi întru mulţi şi fericiţi ani alături de cei dragi.

Prof. Pavel Panduru

 

„Profesorul-poet Nicolae Andrei,OM de cultura si traditie,patruns de sentimentul demnitatii.Prin ceea ce face reda maretia si gloria strabunilor,aduna in Muzeul de la Bania simbolurile stramosilor.In linistea mintii si a sufletului incepe sa scrie modeland amintirea strabunilor redandu-le puterea prezentului.Om cu credinta in Dumnezeu si cu inima plina de recunostinta se indreapta spre suferintele si bucuriile almajenilor,adevarate cantece de biruinta sau de jale.Prin profunzimea scrisului acestea sunt puse in valoare in cartile publicate.Prof.Nicolae Andrei a crezut in istoria afirmarii culturale a Baniei,pentru el,in neamul nostru risipit de timp,este daruire pentru cei care au fost si pentru cei ce ar urma sa fie.Acestea sunt chemari care aduc gândul aproape pentru împlinirea legilor Divinitatii si a linistii.Este cea mai smerita parte din sufletul lui,este rugaciune de lacrimi arsa in vatra strabuna,o marturisire sfasiitoare a credintei in Dumnezeu.Sa ne traiesti multi si fericiti ani! Fiecare fila a vietii sa va fie Lumina si Iubire Dumnezeiasca!” – Felicia Novacovici-Mioc

Un raspuns la Prof. poet Nicolae Andrei

  1. Nicolae Andrei este unul dintre fruntasii miscarii culturale a Almajului,se poate zice Renasterea Almajana,inceputa la sfasitul anilor optzeci ai veacului trecut si care miscare continua si azi.
    Nicolae Andrei are meritul de a fi stat si trudit pentru bunul nume al Almajului,are meritul de a fi repus in circulatie legende si izvoade,de a fi inobilat limba si gandul.
    Impreuna cu reprezentantii Miscarii culturale almajene de care pomeneam,Nicolae Andrei,inscrie o pagina a carei importanta in istoria culturii si identitatii romanesti va avea un loc special.

    Alexandru Nemoianu
    2 iulie 2014 la 18:30
    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *