ÎNTÂLNIRE CU „ALMĂJANA”

– Bozovici, martie 2018 –

             Asociația „Izvoare almăjene” și revista „Almăjana” au organizat joi, 22 martie 2018, la sediul Muzeului „Almăjul – Vatră strămoșească” (Bozovici), o Întâlnire cu „Almăjana” și cu invitații săi.

            Manifestarea a fost deschisă de dl ec. Gheorghe Fulga, președintele Asociației „Izvoare almăjene”, iar pr. ic. stavr. Ion Cherescu a binecuvântat „isprava” culturală și pe cei prezenți, rostind, împreună cu toți participanții, rugăciunea Tatăl nostru.

            Au prezentat, pe rând, revistele pe care le „păstoresc” și programele lor editoriale: Iosif Băcilă („Almăjana” – Bozovici), Nicoleta Marcu („Școala caraș-severineană” – Reșița), Mihai Chiper („Arcadia” – Anina), Gheorghe Rancu („Almăjul” – Șopotu-Vechi). Corul „Anastasis” al Bisericii Ortodoxe din Bozovici, dirijat de prof. Claudia Cherescu, a interpretat priceasna Ascultă, Doamne.

            Apoi, s-au făcut referiri la activitatea, opera publicistică și scriitoricească a prof. Iosif Băcilă, care, de curând, a împlinit 70 de ani. Au vorbit: prof. univ. dr. ec. Dumitru Popovici, președintele Societății Culturale „Țara Almăjului” – Timișoara, Nicolae Andrei, Pavel Panduru, Petrică Zamela, Elena Borchescu, Florina-Maria Băcilă, Gheorghe Fulga. Scriitorul Ion Marin Almăjan a trimis o scrisoare-mesaj, care a fost citită în plen, iar prof. Nicoleta Marcu, director al Casei Corpului Didactic Caraș-Severin, i-a înmânat sărbătoritului o Diplomă de Excelență, pentru munca depusă în folosul școlii, „pentru promovarea valorilor tradiționale românești în rândul elevilor și al cadrelor didactice”.

            Iosif Băcilă a citit trei poezii, alese din cărțile publicate anterior, a evidențiat câteva dicționare și volume în care este antologat, ca argumente în receptarea operei tipărite, și a mulțumit public:

      ● Proniei Cerești că mi-a dat să mă nasc în Valea Almăjului, areal pe care, în scrierile și în cărțile mele, l-am numit «Valea Miracolelor». Aici, unde s-au născut și au năzuit Eftimie Murgu, Ion Sârbu, Traian Doda, Grigore Popiți, Anton Golopenția, Emilian Novacovici ș.a.

• Părinților mei, Iosif și Floarea, că am crescut și am copilărit la Dalboșeț, locul copilăriei și pentru Ilie S. Stoinel, dr. în economie, Ion Veverca, Ilie I. Imbrescu, al poetului și dr. în drept Nistor Prisca, dar și al scriitorilor contemporani: Ion Marin Almăjan, Ion Budescu, Nicolae Dolângă, Petru Novac Dolângă etc.
• Dascălilor mei: înv. Pavel Frîncu, prof. David Blidariu, Liviu Smeu, Andrei Hell, universitarilor G. I. Tohăneanu, Iosif Cheie-Pantea – îndrumători și modele în activitatea didactică pe care am desfășurat-o peste 45 de ani. Aici, în Almăj, locul mirific ce l-am considerat întotdeauna ACASA mea!
• Scriitorilor David Blidariu, Ion Marin Almăjan, Nicolae Dolângă, Vasile Versavia, Gheorghe Azap, Eugen Dorcescu, Gheorghe Jurma – cei care m-au făcut să înțeleg ce este poezia, paleta largă de exprimare lirică, treptele și greutățile prin care trebuie să treci pentru «a te auzi în cuvânt».
• Dascălilor-directori Dănilă Andrei și Oto Verendeanu, prietenilor-colegi Pavel Panduru, Nicolae Andrei, Constantin Teodorescu, Ionel Bota, Ioan-Nicolae Cenda, Iosif Badescu, care mi-au stat în preajmă pentru a fi profesor, redactor-șef de revistă, publicist, mentor.
• Familiei mele, în special soției Anișoara, care a înțeles că sunt necesare sacrificii – bănești, de timp, de muncă, de nesomn – pentru ca numele BĂCILĂ să fie înscris / amintit în cărți, în dicționare ori în antologii!
• Florinei-Maria Băcilă, fiica mea, pentru sprijin, încurajare, colaborare, lucru efectiv, «ieșirea în lumea mare»!
• Profesorilor Alimpie Ignea și Dumitru Popovici, care au conștientizat, înaintea altora, că revista «Almăjana» și edițiile – istorice, geografice, economice, folclorice, lingvistice, turistice – dedicate Văii Almăjului sunt apariții absolut necesare și, fără ele, ținutul acesta miraculos ar fi mai sărac!
• Asociației «Izvoare almăjene», primarului Adrian Stoicu, ing. Silviu Velcotă, dlui I. Goga, dlui D. Găină și, nu în ultimul rând, familiei Claudia și Ion Cherescu, familiei I. Vâtcă (Timișoara), dlui Emil Șchiopescu, lui Gheorghe Țunea, Mihai Chiper, Nicoleta Marcu, Angelica Herac, Zsolt Novac etc.
• Dumneavoastră tuturor, profesori, elevi, studenți, masteranzi, coriști, iubitori de cântec și de cuvânt românesc, celor care au vorbit astăzi și altă dată despre mine, celor ce mi-au citit cărțile, precum și celor care au scris despre mine […].

            Cred că am reușit (până la această vârstă) să-mi împlinesc multe dintre aspirațiile mele pentru că am pus pasiune în tot ce am făcut. Le urez tinerilor care sunt aici, celor ce mă ascultă, mă citesc sau au auzit de mine să depună, la rându-le, pasiune în ceea ce vor face. Le mulțumesc de pe acum dacă îmi vor urma sfatul!”.

            Corul „Anastasis” a intonat strămoșescul „La mulți ani!” și, din partea membrilor Asociației „Izvoare almăjene”, profesorului Iosif Băciă i s-a oferit un buchet (bogat) cu 70 de garoafe – simboluri ale respectului și prețuirii.

            Într-o asemenea atmosferă de sărbătoare, în care spiritul vibrează mai presus de vreme, s-au prezentat și s-au lansat cărțile:

• Valea Almăjului – oameni și fapte, cartea a treia, coordonatori: Florina-Maria Băcilă, Iosif Băcilă;
• Însemnări din camera de gardă, de Iosif Badescu;
• La margine de poveste…, de Maria Vâtcă;
• Amurguri înflorind sau Poimâinele celorlalte oglinzi, de Iosif Băcilă.

            „De gardă la poarta Timpului, însemnările doctorului Iosif Badescu își propun (și izbutesc) să «înrămeze», în aceste file desprinse dintr-o veritabilă «arhivă de suflet», mărturisiri sugestive, emoționante, trăite la o intensitate uluitoare, care, astfel, le și înveșnicește. Oameni de seamă, chipuri dragi, locuri emblematice, obiceiuri de demult, evenimente semnificative (chiar decisive) în devenirea autorului, păstrate în memoria afectivă, se împletesc armonios, într-o rememorare duioasă, caldă, întremătoare și, cu atât mai mult, necesară.”

            „Autoarea (n.n.: Maria Vâtcă) nu se sfiește să depene aduceri aminte cu viersul de colind, să poposească în spațiul sacru de la răspasul îngerilor, printre binecuvântările revărsate din «haina de duminică» a poeziei și din învățăturile proverbiale ale celor de altădată, desprinse din adieri de basm, printre «zicerile» străbunilor și fascinanta lume a satului românesc tradițional, cu frumusețile lui nepieritoare, cu încrederea neclintită în fericitele minuni ce încă se petrec aievea. Dar paginile scrise ne mai fac conștienți de un lucru: este nevoie să te dedici cu adevărat străduinţei de a-i ajuta pe cei ce te «ascultă» să se apropie cu alţi ochi, cu alte resurse, cu deschidere înspre frumos, să nu eziți a le oferi şi lor o geană de lumină, o dâră din căldura învăluitoare născută în sacralitatea tăcerii de la marginea cântecului. Numai așa vom fi în stare să înțelegem că mai presus de tăcere se află cuvântul – o prelungire în lumea creatului a liniștii originare –, laolaltă cu slujitorii lui.

            Așadar, cartea ne îndeamnă stăruitor la a savura mireasma cuvântului, privit, în primul rând, ca mod de a fi, ca parte din intimitatea spirituală, care implică, printre altele, trudă și vis, delicateţe şi distincţie ridicate la rang de artă, de la un capăt la celălalt al unei scriituri clădite din slove și tăceri, din cărări și rostu(i)ri, din lacrimă și dor.” (Lect. univ. dr. Florina-Maria Băcilă, Universitatea de Vest din Timișoara).

            Momentul liric dedicat Zilei Mondiale a Poeziei a fost susținut de: Iosif Băcilă (cu două poeme din recenta apariție editorială), Nicolae Andrei, Maria Chiper, Mariana Pâșlea, Maria-Rodica Patraș, Elena Borchescu, Gheorghe Fulga.

            S-au exprimat, din partea organizatorilor, mulțumiri și doriri de bine, avându-se mereu în memorie salutul revistei „Almăjana”: „Să vă fie dor de noi!”.

            Manifestarea s-a încheiat cu autografe, cu un mic festin în holul muzeului și cu o masă de sărbătoare la restaurantul „CHERA” din Bozovici.

RED. „A”