CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN ALMĂJUL LEGENDAR

Arhivat in: OPINII,ULTIMELE ARTICOLE |

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, revistele „Almăjana” şi „Nedeia”, Muzeul „Almăjul – Vatră strămoşească”, Asociaţia „Izvoare almăjene”, Primăria şi Consiliul local Bozovici au organizat, vineri, 22 aprilie 2016, la sediul Muzeului „Almăjul – Vatră strămoşească” din Bozovici, manifestarea „Cultură şi civilizaţie în Almăjul legendar”.

În faţa unui public numeros, cald şi receptiv, s-au prezentat revistele „Nedeia” (Reşiţa; redactor-şef: Angelica Herac), „Arcadia” (Anina; redactor-şef: Mihai Chiper), „Timisiensis” (Timişoara; membru în colegiul de redacţie: Cornel Bogdan), „Almăjana” (Bozovici; redactor-şef: Iosif Băcilă), programele acestor publicaţii, contribuţia lor la popularizarea obiceiurilor şi a tradiţiilor Banatului, la păstrarea identităţii neamului românesc, a portului popular.

După ce Corul „Anastasis” al Parohiei Ortodoxe din Bozovici (dirijor: Claudia Cherescu) a interpretat o priceasnă, în cadrul secvenţei „Tradiţii uitate şi neuitate în Valea Almăjului”, au vorbit profesorii Nicolae Andrei, Icoana Budescu şi Pavel Panduru; a urmat un moment liric inspirat din tradiţii şi obiceiuri, susţinut de poeţii Ion Răşinaru, Nicolae Andrei, Maria Chiper, Nicolae Pătruţ, Iosif Băcilă, Nicolae Preda şi Elena Borchescu (în grai).

Corul „Anastasis”, prezent la marile evenimente culturale desfăşurate în Urbea Almăjului, a impresionat şi de această dată prin siguranţa şi ardoarea interpretării unui alt cântec bisericesc, realizând o legătură sinceră şi afectivă, necesară întâmpinării Sărbătorilor Pascale.

Prof. Iosif Băcilă, moderatorul manifestării, şi Florina-Maria Băcilă, lector dr. la Departamentul de studii româneşti (Colectivul de limba română) al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, de la Universitatea de Vest din Timişoara, au prezentat lucrarea Mariei Vâtcă, doctor în filologie, Obiceiuri de iarnă în Valea Almăjului (judeţul Caraş-Severin). Colindele şi colindatul, apărută recent la Editura Excelsior Art din Timişoara. În continuare, autoarea a derulat un film cu oamenii locului, cu etapele documentării, timp de câţiva ani, în această mirifică parte de ţară.

Despre volumul Valea Almăjului – oameni şi fapte, coordonatori: Florina-Maria Băcilă şi Iosif Băcilă, apărut la aceeaşi editură, au vorbit Iosif Băcilă, prezentând întregul ciclu-tezaur, vol. I-VII (cu insistenţă asupra cărţii întâi), Felicia Mioc Novacovici şi Nicolae Preda. „Autori, coordonatori, editori şi tipografi vin, astfel, în întâmpinarea liceenilor Almăjului; studenţilor din Reşiţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Craiova, Iaşi, Bucureşti şi din alte centre universitare; tinerilor licenţiaţi, masteranzi şi doctoranzi care abordează – în cercetare – teme legate de «vremile trecute» şi tradiţiile locului; cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ ale Banatului; românilor din Serbia, Bulgaria, Grecia şi din alte ţinuturi din sudul Dunării; tuturor celor interesaţi să afle / să «scruteze» mai îndeaproape faptele, operele şi diversitatea preocupărilor iluştrilor înaintaşi (lingvistică, filosofie, muzică, istorie, religie, folclor).” (p. 12-13).

Cartea prof. Gheorghe Ţunea, manager la CJCPCT Caraş-Severin, La chanson de la fanfare a fost prezentată de Angelica Herac şi Iosif Băcilă. Noua ediţie (2014) „reprezintă traducerea în limba franceză – realizată de profesoara Angelica Herac, redactor-şef al apreciatei reviste «Nedeia» – a cărţii Cântecul fanfarei. Repere monografice – Fanfara din Lăpuşnicu-Mare, scrisă de acelaşi autor şi apărută în colecţia Caiete de culturologie. Seria «Pro Memoria», la Editura Hestia, Reşiţa, 1995 […]. Monografia fanfarei din Lăpuşnicu-Mare este o cronică obiectivă, o relatare minuţioasă a evenimentelor, dar şi o înregistrare exhaustivă a unor documente autentice, care completează tabloul realizat de autorul cărţii prin biografia unor dirijori şi publicarea unor fragmente din corespondenţa dirijorului fanfarei, Ilie Chera Iucu, cu o parte dintre colaboratori.” (Prof. univ. dr. Eugenia Arjoca Ieremia). De pe caseta audio înregistrată (august 1997) de Muzeul Ţăranului Român şi Fundaţia „Alexandru Tzigara-Samurcaş” (realizatori: Speranţa şi Valeriu Rădulescu) s-a ascultat Doina codrului, în interpretarea lui Ilie Chera Iucu şi a fanfariştilor din Lăpuşnicu-Mare.

S-au adus cuvinte de laudă şi mulţumiri celor care au sprijinit financiar, total sau parţial, aceste apariţii editoriale (Societatea Culturală „Ţara Almăjului” din Timişoara – prof. univ. dr. ec. Dumitru Popovici; CJCPCT Caraş-Severin – prof. Gheorghe Ţunea; Asociaţia „Almăj pro Lyceum” – prof. Floarea-Ana Ţunea).

S-a concluzionat că Valea Almăjului / „Valea Miracolelor” are nu numai frumuseţi naturale inegalabile, o istorie bogată, ci şi o cultură populară de inestimabilă valoare, care trebuie păstrată, cercetată şi preţuită. „Cei ce astăzi suntem chemaţi la lucrarea minţii neamului avem sacra datorie de a face tot ce ne stă în putinţă ca o picătură din sudoarea minţii noastre s-o punem în candela culturii, ca aceasta să rămână întru dăinuirea neamului nostru românesc.” (Î.P.S. Ioan Selejan – Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului).

Fiind în preajma Sf. Gheorghe şi a Floriilor, pentru toţi almăjenii şi nealmăjenii care poartă numele sărbătorilor de mai sus (Gheorghe, Gheorghiţă, Gheorghiţa, Gogu, Gigi; Floarea, Florina, Floriana, Florin etc.), s-a cântat de către întreaga asistenţă strămoşescul „La mulţi ani!”. Doritorii au primit autografe pe cărţile şi pe revistele prezentate ori au vizitat Muzeul „Almăjul – Vatră strămoşească”.

RED. „A”

Un raspuns la CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN ALMĂJUL LEGENDAR

  1. Un Eveniment de mare importanta

    Recentul eveniment cultural din Bozovici are o importanta deoasebita.
    Acest eveniment arata ca „renasterea almajana”,inceputa in urma cu peste treizeci de ani, incepe sa culeaga roada bogata .
    Manifestri de amploare si larga participare evidentiaza locul Vaii Almajului: ca pastrator de traditie creatoare si ca exmplu demn de urmat.
    Valea Almajului dovedeste posibilitatea de a pastra traditia si identitatea in epoca „post-moderna”.Poate cea mai elocventa dovada este realitatea ca identitatea lingvistica a Almajului este cea mai puternica din intreg spatiul romanesc.
    In momentul de fata cultura si bunul nume al Almajului sunt promovate prin publicatii si asociatii avand si daruire si competenta.Amintesc intre ele :Revista „Almajana”,Asociatia „Tara Almajului”,”Muzeul Tarii Almajului” si excelentul site „Repere Almajene”.
    Recenta manifestarea culturala a pus in circulatie informatie si a lansat primul volum din ciclul „Valea Almajului;Oameni si Fapte”.Un volum monumental si foarte bine scris.
    Cred ca intre roadele „renasterii almajene” trebuie mentionata si promovarea unei viguroase si ziditoare dragoste de loc.
    Aceasta dragoste de loc,dragostea de „rau si ram”, s-a vadit la 16 Februarie,2016 cand Almajenii,in totalitate,au respins incercarea de a pangari pamantul lor.O incercare facuta prin oameni fara inima,lacomi de castig si incurajati de un fost edil condamnat pentru luare de mita.
    In momentul de fata „renasterea almajana” ne repeta ceeace legendele ne-au spus mereu.Renasterea Almajana nu ne spune ca „balaurii” exista.Noi toti stim ca „balaurii” exista.Renasterea Almajana ne spune ca „balaurii” pot fi infranti.

    Alexandru Nemoianu

    alexandru nemoianu
    13 mai 2016 la 17:49
    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *