Argument

Arhivat in: ULTIMELE ARTICOLE |

De ceva vreme, am purces să realizăm o frescă / o lucrare care să antologheze cele mai de seamă personalităţi ale Văii Almăjului, ţinut miraculos situat în sudul Banatului. Osârdia noastră ar urma să se ordoneze pe mai multe volume, înfăţişând datele biografice ale individualităţilor cu prestanţă / consacrate – şcolarizare, activitate, operă, invenţii, premii –, evidenţiind, pe drept, şi faptele pe care acestea le-au lăsat în urmă.

Am selectat, în primul rând, articolele / materialele inserate, de-a lungul timpului, în revista „Almăjana”, publicaţie culturală editată de Cercul literar-artistic al Liceului Teoretic „Eftimie Murgu” şi Centrul Zonal de Învăţământ Bozovici. Acolo unde am considerat necesar, am apelat (cu acordul autorilor) şi la câteva studii apărute deja în spaţiul editorial, în care am întâlnit medalioane dedicate iluştrilor înaintaşi (aparţinând arealului sus-amintit) din diferite domenii ale culturii umaniste, economice ori artistice: Cărăşeni de neuitat, 2009-2016, de Petru P. Ciurea şi Constantin Falcă, Locuri şi oameni din Ţara Almăjului, 2002, de Dănilă Sitariu, Iosif Coriolan Buracu – o legendă vie. Documentar inițiat și îngrijit de prof. Pavel Panduru, 2008, Borloveni (ediţia I – 1999; ediţia a II-a – 2008), de Alexandru Nemoianu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, 1998, de Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Enciclopedia Banatului. I. Literatura, coordonator: Doina Bogdan-Dascălu, 2015 ş.a.

Textele propuse păstrează, în mare măsură, opiniile, citatele, punctuaţia şi ortografia autorilor şi confirmă preocuparea prestigioşilor cărturari de a cerceta şi de a pune în lumină „duhul” Almăjului şi al Banatului Montan. Osteneala noastră este de natură să ilustreze astfel contribuţia majoră a acestui ţinut românesc – Almăjul / Valea Almăjului / „Valea Miracolelor” – la formarea şi afirmarea identităţii almăjene, precum şi conectarea acestuia la circuitele naţionale şi universale ale valorilor.

„Frumoasa noastră Vale a Almăjului, unde s-au născut moşii şi strămoşii noştri, şi unde ne-am născut şi noi, a fost locuită de oameni încă din timpurile cele mai îndepărtate, înainte de aceasta cu mii de ani.

            Fiind regiune bogată, cu livezi şi păduri, vale roditoare, ocolită de munţi şi dealuri ca o cetate, a fost râvnită de multă lume. Vechii ei locuitori şi-au apărat moşia cu armele în mâni, vărsându-şi sângele pentru vatra familiară şi glia de moşie strămoşească.

Au locuit pe aici şi strămoşii noştri Daci, viteji în războaie, muncitori şi duşmani ai beuturilor şi ai luxului. Au locuit şi Romanii clădind castre şi castele în apropierea Dalboşeţului, lângă Gârbovăţi, la Prilipeţi şi la Prigor. […]

Nădăjduiesc că urmaşii acestora, fiii de azi, cunoscând faptele înaintaşilor, se vor trudi să păşească pe acelaşi drum al cinstei, al muncii, al dragostei de neam, de lege şi moşie strămoşească, şi de jertfă supremă pentru glia ţării, slava sfintei noastre biserici şi apărarea integrităţii neamului nostru românesc.” (Coriolan Buracu, Din trecutul Almăjului şi al Rudăriei, T. Severin, Editura „Astra”, Tipografia Artelor Grafice „Datina”, 1932, p. 3 și p. 6).

CARTEA A DOUA cuprinde texte / eseuri semnate de profesori, cercetători, istorici, publicişti, scriitori şi face referire, în secvenţele propuse, la Almăj şi la oameni de seamă de aici: Iosif Traian Badescu (1858-1933), Emil Brancovici (1865-1957), Vasile Popovici (1860-1929), Ilie Rusmir (1893-1952), Coriolan Iosif Buracu (1888-1964), Grigore Popiți (1900-1980), Ilie Ienea (1906-1974), Anton Golopenția (1909-1951), Iancu Conciatu (1889-1958), David Blidariu (1905-1980), Liviu Smeu (1913-1996) ș.a. Opul este întregit de o Arhivă foto şi de o Bibliografie selectivă.

Autori, coordonatori, editori şi tipografi venim, astfel, în întâmpinarea liceenilor Almăjului; studenţilor din Reşiţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Craiova, Iaşi, Bucureşti şi din alte centre universitare; tinerilor licenţiaţi, masteranzi şi doctoranzi care abordează – în cercetare – teme legate de „vremile trecute” şi tradiţiile locului; cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ ale Banatului; românilor din Serbia, Bulgaria, Grecia şi din alte ţinuturi din sudul Dunării; tuturor celor interesaţi să afle / să „scruteze” mai îndeaproape faptele, operele şi diversitatea preocupărilor iluştrilor înaintaşi (lingvistică, filosofie, muzică, istorie, religie, folclor).

Discuţiile cu apropiaţi ai locului, cu prieteni responsabili ai departamentelor zonale şi judeţene, numeroasele scrisori primite la redacţie, cronicile încurajatoare apărute în presa de specialitate, emisiunile de radio şi TV (Reşiţa, Timişoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Bucureşti) susţin vrednicul nostru demers, existând, aşadar, premisa şi bucuria ca lexiconul Valea Almăjului – oameni şi fapte să fie tipărit, popularizat / trimis la marile biblioteci judeţene şi universitare, naţionale şi europene, înspre o mai bună cunoaştere a celor care au făptuit şi s-au jertfit pentru limba, cultura şi civilizaţia românilor din această „mândră şi binecuvântată” Ţară a Almăjului.

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

IOSIF BĂCILĂ

2 Raspunsuri la Argument

  1. Un proiect efectiv EROIC si o adruire fara hotar.
    Aceste volume inseamna contributie scolastica superlativa dar daruirea de inima nu are margine.
    Almajul se prezinta pe sine ca tip si arhetip,ca model de uramt si stare de admirat.
    Poetul Iosif Bacila si Florina Bacila merita toata lauda.

    alexandru Nemoianu
    9 martie 2017 la 18:08
    Răspunde

  2. Felicitări pentru poetului profesor Bacila Iosif si Prof.univ.Florina Bacila pentru contribuția ln realizarea acestei publicații.
    Personal rog a se comunica modul de a procura aceasta lucrare…

    Mateiu
    16 martie 2017 la 23:30
    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *